Alb de George Bacovia

Alb

Orchestra începu cu-o indignare gratioasă.
Salonul alb visa cu roze albe.
Un vals de voaluri albe.
Spatiu, infinit, de o tristete armonioasă.

În aurora plină de vioare,
Balul alb s-a resfirat pe întinsele cărări.
Cântau clare sărutări.
Larg, miniatură de vremuri viitoare.